La începutul anilor cincizeci atenţia biologilor a fost atrasă de compoziţia şi mai ales de proprietăţile lăptişorului de matcă.
Este interesant faptul că această substanţă, în acelaşi timp lapte şi salivă, asigură larvei o creştere rapidă, iar individului care a fost hrănit cu ea, o longevitate ce nu se poate compara cu cea a indivizilor care nu primiseră lăptişor de matcă. A fost subiect pentru amplă reflecţie şi cercetări.
Câţiva apicultori întreprinzători au trecut direct la producţia şi vânzarea către public a lăptişorului de matcă, căruia i-au atribuit virtuţile cele mai extraordinare, înainte chiar ca dosarul medical să fi fost deschis. Anii au trecut; cercetările au progresat, pe urmă au stagnat aproape. Dosarul medical un moment deschis a fost repede închis de către medici îngrijoraţi pentru reputaţia lor şi puţin doritori să-şi amestece numele într-o publicitate gălăgioasă. Ce a mai rămas din această perioadă extraordinară ? Contrar tuturor părerilor şi tuturor pronosticurilor, lăptişorul de matcă continuă fără zgomot o carieră începută cu răsunet. Producţia şi consumul se echilibrează la un nivel care permite unor apicultori specializaţi să-şi mărească rentabilitatea stupinei. Stabilitatea, prin aceasta înţelegând evoluţia consumului de mai bine de 20 de ani încoace, constituie dovada că nu se poate ignora fenomenul "lăptişor de matcă".
Lăptişorul de matcă este un produs de secreţie al glandelor hipofaringiene ale albinelor lucrătoare, destinat hrănirii larvelor în primele 3 zile, a larvelor de matcă pe toată perioada până la căpăcirea botcilor, cât şi a mâtcilor. Are o consistenţă cremoasă, este de culoare alb-gălbuie, cu gust acrişor.
Proprietăţile organoleptice ale lăptişorului de matcă
Caracteristici Condiţii de admisibilitate
Aspect
masă vâscoasă, omogena cu granulaţii fine
Culoare
gălbui sau alb-gălbui
Consistenţa
uşor vâscos
Miros
caracteristic, uşor aromat
Gust
slab acid (acrişor), foarte uşor astringent
Impurităţi
nu se admite prezenţa de larve, ceara, spori de mucegai sau alte impurităţi vizibile cu ochiul liber sau la microscop. Se admit urme de polen
Lăptişorul de matcă proaspăt, conţine următoarele vitamine: tiamina, riboflavină, biotină, acid folie, acid pantotenic şi cantităţi mici de vitamină C. Totodată lăptişorul de matcă conţine acizii 9 şi 10 hidroxidecenoici, produşi de glandele hipofaringiene ale albinelor, precum şi două fracţiuni cu proprietăţi similare ale acetilcolinei. De asemenea, au fost identificaţi 18 diferiţi aminoacizi, combinaţi şi liberi din care amintim: acidul aspartic, glutamic, alanina, arginina, glutamina, glicina, lizina, metionina, prolina, valina, tiamina. tirozina etc.
Proprietăţile fizico-chimice ale lăptişorului de matcă
Caracteristici
Condiţii de admisibilitate;
pH
3,5- 4,5
Apa
58,0-67,0
Substanţa uscata*
33,0-42,0
Proteine - total*
13,0-18,0
Glucide (zahăr invertit)*
7,5-12,5
Lipide*
3,0- 6,0
Cenuşa*
0,8- 1,5
Substanţe nedeterminate*
8,7- 4,0
Indice diastazic - minimum
23,8
*UM = %
S-a constatat, de asemenea, că lăptişorul de matcă are în compoziţia sa unele substanţe de tip hormonal, precum şi o substanţă antibiotică, bactericidă.
Compoziţia
Lăptişorul de matcă este foarte bogat în apă (aproape de 79%). Jumătate din substanţa uscată constă din proteine. Lipidele reprezintă în jur de 18% din greutatea uscată, cenuşa 2,5%. Fracţiunea lipidică a fost mult studiată ; ea cuprinde un acid gras specific, acidul hidroxi-10 decenoic-2, care s-a demonstrat că are proprietăţi antibacteriene, anti-fungice şi antigerminative. Fracţiunea glucidică a lăptişorului de matcă este importantă (20-25% din greutatea uscată), dar fără vreo valoare deosebită. Conţinutul în vitamine din grupa B este foarte ridicat. Lăptişorul de matcă este o sursă excepţional de bogată de acid pantotenic : 0,5 mg/g de greutate uscată. Fracţiunea proteică a lăptişorului de matcă cuprinde majoritatea aminoacizilor, fie liberi fie combinaţi în proteine.
Au fost făcute studii detaliate asupra compoziţiei lăptişorului de matcă, dar nu este sigur că proprietăţile biologice puse în evidenţă, cu excepţia factorului antibiotic, sunt datorate unor constituenţi identificaţi şi dozaţi cu precizie.
Producerea lăptişorului de matcă
Producerea lăptişorului de matcă se poate realiza în familii orfanizate sau în familii cu matcă în funcţie de calificarea apicultorului.
Acţiuni pregătitoare:
1.se confecţionează botcile în care vor fi transvazate larvele sau se folosesc, direct, botci artificiale, din plastic. Botcile se fac din ceară cu ajutorul unui şablon cu diametrul de 8-9 mm având extremitatea rotundă şi cu o uşoară conicitate pentru desprinderea rapidă a botcilor. Şablonul se păstrează în apă înainte de întrebuinţare după care se introduc în ceara topita de 3-4 ori, pornind de la adâncimea de 8 mm care se reduce treptat, cu fiecare înmuiere la 4-5 mm. După ultima înmuiere şabloanele cu ceară se introduc în apă pentru răcire, iar după dislocarea botcii operaţiunea se repeta pentru confecţionarea altor botci;
2. botcile se lipesc câte 25-30 pe leaturi din lemn, iar acestea se montează câte 3-4 pe o ramă.
3. se asigură şi celelalte materiale necesare: lanţete de transvazare, gratii Hanemann, pompa de aspirare a lăptişorului, borcane (sau alte recipiente) pentru stocarea lăptişorului.
Producerea lăptişorului prin orfanizarea familiilor de albine
Pregătirea familiilor de albine în cazul folosirii metodei de producere a lăptişorului în absenţa mătcii constă în orfanizarea completă a familiei cu 3-4 ore înaintea introducerii larvelor. Orfanizarea completă înseamnă ridicarea mătcii împreună cu toţi fagurii cu larve şi ouă, material biologic cu care se formează un roi ce se amplasează temporar pe vatra stupinei. În mijlocul fagurilor rămaşi in familia orfanizată se lasă un spaţiu gol, egal cu o ramă.
În botcile pregătite şi lipite pe şipci se transvazează larve tinere, de 1,5-2 zile, cu ajutorul unei lanţete. După completarea botcilor de pe şipci cu larve, şipcile se pun în rame iar acestea se introduc în locul rămas liber în cuibul familiei;după 72 de ore se scoate rama cu botci din familia orfanizată, se retează botcile cu ajutorul unei lame cât mai aproape de larve, se înlătura larvele si se extrage lăptişorul de matcă cu ajutorul dispozitivelor cu absorbţie speciale sau a unei spatule din lemn sau material plastic. În botcile eliberate de lăptişor se transvazează din nou larve şi ciclul se repetă de 3 ori la aceeaşi familie de albine; după cea de-a treia serie se reface familia de albine prin unificarea albinelor care au participat la producerea lăptişorului cu cele din roiul format cu ocazia orfanizării.
Producerea lăptişorului în familii cu matcă
pregătirea familiilor, în cazul producerii lăptişorului fără orfanizare (în familii cu matcă), se face prin izolarea mătcii pe un număr de faguri cu ajutorul unei diafragme sau podişor prevăzut cu o porţiune mică de gratie despărţitoare. După 9 zile de la izolare, în compartimentul fără matcă, tot puietul va fi căpăcit şi după distrugerea botcilor căpăcite se pot introduce ramele cu botci;
transvazarea larvelor în botci se face ca şi în cazul metodei descrise anterior cu deosebirea că în prima zi se introduc 30-50 de larve, în ziua a doua şi în ziua a treia câte alte 30-50 de larve. În ziua a patra se recoltează lăptişorul din primele botci introduse în locul cărora se introduc noi larve. Ciclul poate continua pe întreg parcursul sezonului activ;
În toată perioadă, compartimentul în care se introduc botcile, se poate împuternici cu puiet căpăcit provenit din compartimentul familiei în care matca îşi continuă activitatea;
la terminarea acţiunii cele doua compartimente se unifică prin simpla înlăturare a diafragmei sau podişorului cu gratie despărţitoare;
în timpul producerii lăptişorului, familiile producătoare se furajează cu hrană bogată în proteine, cu turte proteice şi se stimulează cu sirop de zahăr;
lăptişorul de matcă se păstrează până la livrare în frigider în borcane de sticlă închise la culoare.
Prepararea şi conservarea
Prepararea lăptişorului de matcă cere o foarte mare curăţenie din partea producătorului.
Botcile sunt golite de conţinut cu o spatulă de sticlă sau cu un mic aspirator. Bineînţeles, se scoate mai întâi, cu multă grijă, larva. Camera în care lăptişorul de matcă este recoltat trebuie să fie considerată ca un laborator farmaceutic, nu ca o încăpere obişnuită,de stupină.
Lăptişorul se ambalează în borcane de sticla de culoare închisă, cu dop rodat, ce se umplu astfel încât să nu rămână în interior un spaţiu gol. Pe borcan se aplica o etichetă pe care se indică: - numele unităţii producătoare; - data recoltării; - greutate brută; - greutatea netă; - numele apicultorului ce a recoltat lăptişorul; - teritoriul (baza meliferă); - comuna, judeţul unde a fost recoltat; - ţara;. Borcanele cu lăptişor de matcă se păstrează la întuneric la o temperatură de 0-4°C.
Numai frigul şi liofilizarea permit conservarea în mod satisfăcător a lăptişorului de matcă pur. Acesta este un produs biologic care conţine multă apă, enzime, micro-organisme (cu toată precauţia care se ia în momentul recoltării) care se alterează la temperatura obişnuită. Amestecul de lăptişor de matcă 1% în miere constituie probabil un mijloc de conservare satisfăcător cu condiţia de a păstra recipientul în frigider pe timpul perioadei de folosire.
Analiza lăptişorului
Identificarea lăptişorului de matcă într-un produs ca mierea este posibilă datorită cromatografiei, iar punerea în evidenţă şi dozarea acidului hidroxi-10 decenoic-2, substanţă specifică lăptişorului de matcă, permite cunoaşterea cu o aproximaţie destul de convenabilă a cantităţii de lăptişor de matcă încorporat. Partea cea mai delicată a operaţiei este extragerea fracţiunii lipidice din amestec ; ea trebuie să fie cât se poate de completă.
Întrebuinţarea lăptişorului de matcă
Datorită compoziţiei sale chimice, a proprietăţilor sale, precum şi a conţinutului bogat în vitamine şi aminoacizi, lăptişorul de matcă este folosit în medicină (apiterapie), atât în stare pura, sub formă liofilizată, precum şi în cosmetică medicală, în cadrul unei game variate de produse energizante, apiterapice şi cosmetice.
Experienţele de laborator pe şoarece şi pe şobolan au arătat că lăptişorul de matcă are, asupra creşterii, o acţiune care depinde de doza administrată, dozele puternice având un efect invers decât cele mici, care sunt acceleratoare. Are de asemenea,o acţiune asupra glicemiei.
Cercetările clinice au dovedit o acţiune euforizantă a lăptişorului de matcă justificând folosirea sa în cazuri de astenie, de anorexie, de slăbire a organismului sau de deficienţă constituţională. Rezultatele obţinute la bătrâni sunt cele mai interesante.
Lăptişorul de matcă este consumat în general, în amestec cu miere. Există şi preparate de lăptişor de matcă liofilizat, adică deshidratat în vid la temperatură foarte scăzută. Dozele zilnice preconizate de medici adepţi ai lăptişorului de matcă sunt de ordinul a 0,1 g. Pentru astfel de doze nu sunt contraindicaţii.
